Atelier Nr. 102

Istorii orale (VIII)




                                                       Până mâine mai e… 

          – Steaua sus răsare/ Ca o taină maare/ Steaua străluceește/ Și lumii vesteește… și lumii vesteește… Hai, bine v-am găsit!

– Bine-ai venit, nașă! Ia zi, ce bei?

– Da’ de când petreceți, maică, aici? E un fum să-l tai cu cuțitu’. Deschide, Petruțo, geamu’ ăla, că nu poți să respiri.

– Pune-i vin. N-am băut un vin atât de bun nicăieri.

– Nașa nu bea vin, îi place tăria.

– E mai bun trascău’. Dacă nu mai aveți, i-aduc rachiu’ meu de porumb.

– De unde vii, nașă? Nu te-am văzut azi.

– De la Bobo, i-am promis că vine moșu’ cu un brad mai mare ca ăla de anu’ trecut, i-am dus unu d-ăla din plastic, că nu-i mai încăpeau globurile…

– A, bun moșu’ cu Bobo, n-am ce zice, eu îi fac reclamație, că la mine n-a venit.

– E, cum n-a venit, nu-ți adusei pe la prânz sticla aia de Jack Daniel’s! Ai băut-o?

– Am băut-o în morții mă-sii, cum s-o beau? Unde s-o beau, ce mai scap de voi?! Poate să mă duc cu ea în șopron.  Am pus-o la păstrare, aicișa, în dulap.

– Ia scoate-o, mă, s-o servim pă nașa, că e sărbătoare, nu știi că-i place?

– Ce mi-a făcut!

– Cine?

– Bobo! N-ai venit să stai cu mine, că m-a plimbat ăștia cu mașina toată ziua și nu m-a dat jos…

– Pi unde-a fost?

– La biserică… la Emi… Când l-a-ngropat.

– L-a-ngropat, gata?

– Da.

– Deci ieri a murit și azi l-a-ngropat.

– Da, mă, astăzi l-a luat.

– Și cine i-a eliberat certificatul de deces, că ăla în 24 de ore se eliberează?

– Draga mea, primăria, la primărie se eliberează.

– Pi știu, da’ nu trebuie constatat de la medicul de familie?

– Ei, scoici!

– Ce scoici, Nelule, ce scoici? Trebuie să vie un medic.

– Trebuie să vie un medic… Lasă că știu io… În timpul lui Ceușescu, era un spital de plămâni în județu’ Giurgiu. Unde era?… Cred că la Fundeni…

– L-a luat de la Barosanca.

– Care, dracu, Barosanca?

– Aia de la primărie.

– Fundeni e-n București, Nelule, nu-n Giurgiu.

– Nu știu unde era, am fost la Armășești, apoi la Urziceni, apoi acolo… Da’ unde e Fundeniu, Petruțo, în ce sector? Un spital dă plămâni, d-ăla, c-atunci m-am lăsat dă fumat.

– Cred că era la Singureni… În Giurgiu.

– Costel al lui Costică a murit la Fundeni, era mare mahăr pe la sindicate…

– Băi, lasă-l pe Costel. Sunt oameni care și-au revenit în groapă.

–  Așa ceva!… E paranormal.

– Păi tu de ce crezi că lasă lumea, tradițional, mortu’ trei zile în casă? Că, cine știe, poate se trezește… hă, hă… Nu e deloc paranormal. Cine poate fi sigur că a murit? S-au găsit oameni în coșciug cu șira spinării strâmbă, ca atunci când te chinui, te sucești p-o parte și pă alta, te sufoci…

– Ei, s-o fi strâmbat de la umezeală, hă, hă…

– Îhî, îhî… să trezește pă dracu… Băăă, decedat, achitat… așa scrie pă certificat.

– Decât să-l duci la morgă și să dai patruzeci de milioani… Dacă-l duci la spital și-l iei de la morgă atâta costă.

– Acuma e frig, nu poți să-l ții acasă?

– În ce sector e Fundenii, fato?

– În doi. Ajungi cu mașina 102 de la mine până la Titan și-apoi…

– Ei, căcat, patruzeci de milioane…  Ai, făi nașă, cum să coste atâta?!

– Atâta costă.

– Patruzeci pentru ce? Atâta costă?!

– Nu, fată!

– Da, atâta costă, îți dă cosciugu’ dă la ei, decât te duci cu țoalili.

– Ei, na! Păi ce, la spital au coșciuge?

– În morții mei, ați luat-o ca veorica pe arătură! Măi, io când mă duceam la mama, la spital, era acolo un…, o…

– …morgă!

– Hă, hă …

– Mă duc la Fundeni sau la dracu și găsesc acolo un doctor. Și zice să-i dau zece mii de lei. De unde să-ți dau, neică, zece mii dă lei?

– Pe vremea lui Ceaușescu? Ăia era bani. Puteai să-ți iei o Dacie și-un sfert cu ei.

– Da, mhî, mhă… sfertu’ din față, hă, hă…

– Pentru ce ți-a cerut atâția bani?

– Pentru-o pastilă.

– Ce fel de pastilă?

– Dracu s-o ia.

– Niște antibiotice, probabil. O fi avut tebece.

– …nu era morga, era un d-ăsta dă coșciuge, cel mai ieftin era șase milioane și șapte sute în sus…

– Da, mă, șase-șapte milioane costă…

– Bine, îți dădea pânza aia și coșciuge, te duceai cu îmbrăcămintea de-acasă… Adică cum să-mi dea mie mortu’ cu coșciug cu tot? Să mă duc io la morgă să-l scot, să-ți dea ei coșciuge… Nu merge, nu…

– Păi n-au, mă, de unde, ăla e spital, nu face…

– Ăla ți-l dă așa… Băi, cum ai murit? Cu asta albă pă tine sau cu asta albastră? În șosete sau încălțat? Aveai pălărie? Care-i țoalili tale? Așa… Așa te îmbraci. Îl îmbraci acolo, n-ai cum să pleci cu el dezbrăcat acasă…

– Da, și dai șapte sau opt milioane, taxa de luat mortu…

– Stai, mă, nașă, acolo, pă scaun. Ce, vrei să pleci? Stai să-ți dau altul… Ăla e cam șubred, să nu te răstorni. Îți rupi după aia ceva și dai vina pe noi… Când a murit țața Ioana, m-am trezit pe la miezul nopții cu Florica la mine, făi, Zoico, n-ai niște pantofi, că vă potriviți la picior, n-avem cu ce s-o-ncălțăm… Mortu’ trebuie încălțat cât e cald, dacă se răcește e mai greu… Eram umflată de plâns, mă uitasem la televizor, la filmul ăla frumos, zi-i, Petruțo… ăla cu Scarlett, cum îi zice?

– „Pe aripile vântului”…

– Ce-am mai plâns, mi-erea că crede Florica c-avem certuri în familie, atât îmi trebuia…

– Și tu ce i-ai zis, Nelule? Stai, taică, să-l sun pă Costel al lu’ Costică, vine cu mașina într-o oră, atât faci de la București la Giurgiu, dacă-i șoseaua liberă și-i vară, și ne-aduce banii.

– Dacă-l sunam pă lumea ailaltă… venea, că murise. S-a internat la Fundeni și l-a luat d-acolo, de la …

– …morgă, evident! Ha, ha, ha…

– Și cât a plătit să-l scoată?

– Nimic, pă timpu’ lu’ ceașcă mureai pă gratis.

– Iete, și ce dacă-avem… Țața Ioana cum a murit? A găsit-o întinsă pe jos în odaie, se lovise la tâmplă în colțu’ mesii, lumea zice c-ar fi trântit-o bărbatu’, da’ cine știe…

– Fugi, mă, d-aci, bărbat-su?! Îi venea pân’ la buric.

– E, ce știi tu? Mic, mic, da’ era vânos.

– N-a venit niciun medic s-o vadă?

– Ce medic? Dă unde? I-a scos certificat de la primărie. De la Barosanca, nu-i așa, nașă?

– Aveam niște pantofi noi, mergeam la nuntă la alde Ciupitu, i-am dat, ce să fac?!

– Nu poți să lași mortu ne-ncălțat… mhî, mhî… hă, hă…

– La Fundeni…

– Mă, da’ tu tot la Fundeni ai rămas? De-o juma’ de oră ne tot spui cum era la Fundeni… N-ai mai ajuns și tu la morgă?!

– Maică, măiculiță, e opt și opt minute.

– Și ce dacă?!

– Îhî… Îhă… hă, hă…

– Nu mai stau. Mă duc.

– Gata? Ți-a cășunat să pleci? Ce-ai, fată?

– A obosit, mă, a avut o zi grea.

– Iete, zi grea… Stai, nașă, să terminăm sticla asta de la moșu’. Unde vrei să pleci? Petrecerea abia a început. Până mâine mai e.

 

Prima pagină Rubrici Atelier Istorii orale (VIII)

Susține jurnalismul cultural independent

Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului nostru. Îți mulțumim!

Jan Cornelius: „Meyerhoff este un excelent autor german contemporan, la care se simte mereu plăcerea povestitului”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...
Peter_Bichsel_literomania_361

Proze scurte de Peter Bichsel (V)

Vă propunem, începând cu numărul 357 al Literomaniei, o serie de proze scurte semnate de prozatorul elvețian Peter Bichsel, în traducerea ...

„O albie pustie, albă-albă…”

„M-am regăsit într-o pictură. Un singuratic colindă domol un câmp pustiu, vara.” (Matsuo Basho) Un scriitor publică un poem intitulat ...

„În furtuni de oțel” de Ernst Jünger (fragment)

Vă oferim în avanpremieră un fragment din volumul „În furtuni de oțel” de Ernst Jünger, ediția a II-a, traducere din ...

Călătorii și literatură/ Călătorii în literatură. Proza latino-americană a secolului XX în cinci ipostaze (fragment)

Cartea săptămânii este, în acest număr al Literomaniei, volumul Călătorii și literatură/ Călătorii în literatură. Proza latino-americană a secolului XX în ...
bichsel-litero-360

Proze scurte de Peter Bichsel (IV)

Vă propunem, începând cu numărul 357 al Literomaniei, o serie de proze scurte semnate de prozatorul elvețian Peter Bichsel, în traducerea ...

„Epocile globalizării. Geografie, tehnologie și instituții” (fragment) de Jeffrey D. Sachs

Vă propunem spre lectură un fragment în avanpremieră din volumul „Epocile globalizării. Geografie, tehnologie și instituții” de Jeffrey D. Sachs (trad ...

Proze scurte de Peter Bichsel (III)

Vă propunem, începând cu numărul 357 al Literomaniei, o serie de proze scurte semnate de prozatorul elvețian Peter Bichsel, în traducerea ...
Cynthia-Ozick-literomania-359

„Şalul” de Cynthia Ozick

Cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de la Auschwitz), vă propunem pe ...

O mie şi una de poveşti

Romanele „Un veac de singurătate”, de Gabriel García Márquez şi „Toba de tinichea”, de Günter Grass foloseau resursele parodiei nu ...
Peter-Bichsel_358-literomania

Proze scurte de Peter Bichsel (II)

Vă propunem, începând cu numărul 357 al Literomaniei, o serie de proze scurte semnate de prozatorul elvețian Peter Bichsel, în ...

Reminiscence and Exile

Unexpectedly, Faysal hears the news of a death in his family. So that he immediately leaves Europe for his hometown, ...

Proze scurte de Peter Bichsel (I)

Vă propunem, începând cu acest prim număr pe 2025 al Literomaniei (nr. 357), o serie de proze scurte semnate de ...

Liniştea singurătăţii

Hideo Harada, scenarist de televiziune în vârstă de patruzeci şi opt de ani, de curând divorţat şi profund înstrăinat de ...
veronica-niculescu-literomania-355-356

Veronica D. Niculescu: „Au fost atâția ani în care am trăit, trup și minte, în cărțile lui Beckett și Nabokov, autorii din care am tradus cel mai mult”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ ...

Despre pierderi și singurătate

Apariţia unei cărţi despre viaţa oamenilor sub un regim totalitar tinde să fie privită, dacă nu chiar cu neîncredere făţişă, ...

Despre autor

Dumitrița Stoica

Dumitrița Stoica este absolventă a Facultății de Litere a Universității București, doctor în filologie cu o teză despre teatrul poetic de orientare modernă de la începutul secolului XX. A publicat manuale de liceu, auxiliare didactice, articole de opinie și eseuri, în diverse reviste culturale. Este, de asemenea, autoare a două romane: „Nu mă atinge”, Editura Humanitas, 2011 și „La marginea lumii”, Editura Cartea Românească, 2018. A publicat proză scurtă, în „Literomania”, în cadrul rubricii „Flash fiction stories” (2017-2018) . În 2019, a contribuit la antologia „Prof de română. O altfel de antologie de texte” (CDPL, coord. un cristian).

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Pentru a afla când este online un nou număr Literomania, abonează-te la newsletter-ul nostru!

This will close in 20 seconds